Amos Oz scruteaza pasiunile si slabiciunile omenesti intr-o mare carte despre singuratate. Intre prieteni a primit in 2013 National Jewish Book Award USA. Opera lui Amos Oz este tradusa in peste patruzeci de limbi.
Intre prieteni este "un roman din povestiri" ce recompun universul dens si apasator al vietii intr-un kibbutz din anii '50 ai veacului trecut, in rastimpul dintre doua razboaie. Viata locuitorilor este aspra, guvernata de reguli inflexibile si, uneori, absurde, iar personajele sufera, mai toate, de singuratate, cum ar fi tatal care nu poate accepta faptul ca trebuie sa-si culce fiul, noapte dupa noapte, intr-un dormitor special, destinat copiilor din kibbutz, tanjind mereu dupa apropierea trupului mititel si alimentandu-si zi dupa zi frustrarea.
Intreaga comunitate vuieste in clipa in care secretarul, un tanar destoinic, intaiul copil nascut in kibbutz, este banuit a avea o relatie secreta cu una dintre cele mai frumoase si dorite femei - o tanara casatorita, in mod inexplicabil, cu un barbat lipsit de maniere, total nepotrivit pentru ea. Un cuplu se destrama din pricina infidelitatii sotului, insa un schimb de scrisori intre sotie si cea pentru care a fost parasita dezvaluie viata monotona si neimplinita a tinerilor care traiesc in kibbutz.
Parintii isi sacrifica relatia cu propriii copii de dragul unor idealuri la care nu pot renunta, iar copiii lor, odata deveniti adulti, cauta instinctiv o fericire la care viseaza sa ajunga in afara hotarelor kibbutzului. (Humanitas)
"Intre prieteni exploreaza stralucit relatiile nesigure si sensibile dintre barbati si femei, dintre parinti si copii, dintre prieteni si dusmani, intr-un limbaj care se potriveste perfect cu tonul laconic al naratiunii."-Guardian
Amos Oz copil (stanga)
Amos Oz (în ebraică עמוס עוז, născut Amos Klausner, n. 4 mai 1939, Ierusalim, Palestina sub mandat britanic – d. 28 decembrie 2018, Petah Tikva, Israel)
Date biografice
S-a născut la Ierusalim într-o familie de evrei veniți în Palestina din Lituania și Ucraina. Tatăl, Yehuda Arie Klausner, era bibliotecar și scriitor, absolvent de studii de istorie si litere din Vilnius, fiu al unei familii cu tradiții de activitate in cadrul mișcării sioniste revizioniste. Unchiul tatălui lui Amos Oz, profesorul Yosef Klausner, a fost un cunoscut istoric si scriitor, a predat la Universitatea Ebraică, și a candidat in 1948 din partea Mișcării Herut la postul de președinte al Israelului în fața lui Chaim Weizmann.
Mama scriitorului, Fania Mussman, era originară din orașul Rivne, în acea vreme aparținând Poloniei, astăzi fiind parte din Ucraina. Ea se stabilise la Haifa în anul 1934. În copilărie, Amos Oz a trăit în cartierul Kerem Avraham al Ierusalimului și, deși familia era laică, pentru a evita intrarea la o școală influențată de partidele rivale cu tradiție social democrată, Amos a fost înscris la școala religioasă Tahkemoni, unde a avut-o ca profesoară de limba ebraică pe poeta Zelda. Studiile liceale le-a continuat la Gimnaziul Rehavia.
Când Amos a avut 12 ani, mama sa, bolnavă de depresie, s-a sinucis. La 15 ani, în urma unor certuri cu tatăl său Amos părăsește Ierusalimul, își schimbă numele din Klausner în Oz (cuvânt ebraic însemnând „îndrăzneală”) și locuiește în kibuțul Hulda. Își ia licența în filosofie și literatură la Universitatea Ebraică din Ierusalim, dar revine în kibuț, unde se dedică scrisului, lucrează în agricultură și predă la liceul local. Amos Oz locuiește la Hulda timp de treizeci de ani, până în 1986, când se mută cu soția sa și cei trei copii în deșert, la Arad, localitate situată în apropierea țărmului Mării Moarte.
În 1965 i se publică prima culegere de povestiri, Acolo unde țipă șacalii, iar în 1966, romanul Altundeva, poate. În 1967 participă ca soldat într-o unitate de tancuri la Războiul de Șase Zile pe frontul din Peninsula Sinai iar în octombrie 1973, în Războiul Yom Kippur.
Publică articole în Davar, ziarul sindicatelor de orientare laburistă din Israel, iar romanele sale încep să fie traduse. În perioada 1984-1985 este beneficiarul unei burse la Colegiul Colorado Springs din Statele Unite. Din anul 1991 este membru al Academiei Limbii Ebraice.
Au fost realizate trei ecranizări după romanele lui Amos Oz: Michael Sheli (după Soțul meu, Michael) în 1976, Kufsa Sh'hora (după Cutia Neagră) în 1994 și The Little Traitor (după Pantera din subterane) în 2007.
În limba română i-au apărut traducerile a șapte romane: Soțul meu, Michael (Polirom, 2005), Cutia neagră (Univers, 2002), Să cunoști o femeie (Polirom, 2004), Fima (Polirom, 2008), Să nu pronunți: noapte (Univers, 1997), Pantera din subterane (Univers, 2003) și Poveste despre dragoste și întuneric (Humanitas, 2008) - volum premiat cu Premiul France Culture 2004, Premiul Goethe 2005,Rime despre viață și moarte (Humanitas, 2009). (lista nu e completa, n.n.)
Ultima sa poziție profesională a fost aceea de profesor la catedra de literatură de la Universitatea Ben Gurion din Beer Șeva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu