Robert Mathias Edler von [10] Musil (n. 6 noiembrie 1880, Klagenfurt, Austria – d. 15 aprilie 1942, Geneva, Geneva, Elveția) a fost un scriitor austriac. Capodopera care l-a și consacrat în spațiul literar și cultural german, Omul fără însușiri (germ. Der Mann ohne Eigenschaften, 1930-1933), l-a plasat printre cei mai importanți romancieri ai secolului XX, alături de Marcel Proust (În căutarea timpului pierdut) și James Joyce (Ulise).Traduceri în limba română

Rătăcirile elevului Törless, traducere din limba germană de Cornelia Andriescu, Editura Canova, Iași, 1993, 198 pagini, ISBN 973-95561-4-0[32]

Trei femei, traducere din limba germană de Ion Roman, Editura Paralela 45, București, 2007

Omul fără însușiri, 2 volume, traducere din limba germană de Mircea Ivănescu, Editura Polirom, Iași, 2008, 875 pagini (volumul 1), 539 pagini (volumul 2), ISBN 978-973-46-0518-7.

Paul Thomas Mann (n. 6 iunie 1875, Lübeck, Orașul Liber Lübeck⁠(d), Imperiul German – d. 12 august 1955, Zürich, cantonul Zürich, Elveția) a fost un romancier și eseist german, unul dintre marii scriitori ai secolului al XX-lea, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1929 (argumentul principal fiind romanul Casa Buddenbrook).

Opera

Romane

Buddenbrooks, Verfall einer Familie (Casa Buddenbrook), (1901)

Königliche Hoheit (Alteță regală) (1909)

Der Zauberberg (Muntele vrăjit), (1924)

Lotte in Weimar (Lotte la Weimar), (1939)

Doktor Faustus, das Leben des deutschen Tonsetzers Adrian Leverkühn, erzählt von einem Freunde (Doctor Faustus, viața compozitorului german Adrian Leverkühn povestită de un prieten), (1947)

Der Erwählte (Alesul), (1951)

Bekenntnisse des Hochstaplers Felix Krull (Mărturisirile escrocului Felix Krull), (1954)

Nuvele

Tristan, (1903)

Tonio Kröger, (1903)

Der Tod in Venedig (Moartea la Veneția), (1912)

Herr und Hund; Gesang vom Kindchen: Zwei Idyllen (Stăpan și câine; Cântec despre copilaș: două idile), (1918)

Unordnung und frühes Leid (Dezordine si suferință timpurie) (1925)

Mario und der Zauberer (Mario și vrăjitorul), (1930)

Die vertauschten Köpfe – Eine indische Legende (Capetele schimbate - O legendă indiană) (1940)

Das Gesetz (Legea), (1944)

Die Betrogene: Erzählung (Cea înșelată), (1954)

Poem dramatic

Fiorenza (1905)

Tetralogie epică

Joseph und seine Brüder (Iosif și frații săi)

vol. I (1933)

vol. II (1934)

vol. III (1936)

vol. IV (1943)

Eseuri

Friedrich und die große Koalition (Frederic și marea coaliție), (1915)

Betrachtungen eines Unpolitischen (Considerațiile unui apolitic), (1918)

Adel des Geistes (Noblețea spiritului), (1945)

Altes und Neues (Vechi și nou), (1953)

Povestiri

Der kleine Herr Friedmann (Micul domn Friedmann), (1897)

Der Kleiderschrank (Dulapul de haine) (1899)

Das Wunderkind (Copilul minune), (1903)

Wälsungenblut (Stirpea Wälsungilor) (1905)

Das Eisenbahnunglück (Accidentul de cale ferată) (1909)

Franz Kafka (n. 3 iulie 1883, Praga, Austro-Ungaria – d. 3 iunie 1924, Klosterneuburg, Austria Inferioară, Austria) a fost un scriitor de limbă germană, evreu originar din Praga. Reprezentant remarcabil al prozei moderne, a exercitat o influență covârșitoare asupra literaturii postbelice. Cu mesaje adesea codificate în parabole ce pot genera multiple interpretări, operele sale se caracterizează printr-o viziune halucinantă, grotescă, tragicomică asupra realității, caracteristică expresionismului și suprarealismului. Narațiunea evoluează de multe ori labirintic și fragmentar, iar temele abordate sunt alienarea, brutalitatea fizică și psihologică, cosmicul conflictul oedipal și biblic dintre tată și fiu, complexitatea absurdă a birocrației și imposibilitatea omului de a înțelege sensul propriei existențe. Printre cele mai importante creații kafkiene se numără romanele Procesul, Castelul și America, nuvela Metamorfoza sau povestirile Verdictul, Colonia penitenciară, Un artist al foamei, Un medic de țară și Marele zid chinezesc.

Lucrări publicate antum

Contemplare (Betrachtung), 1908, Hyperion, München | 1912[307], Rowohlt Verlag, Leipzig

Coversație cu suplicantul (Gespräch mit dem Beter) și Conversație cu bețivul (Gespräch mit dem Betrunkenen), fragmente din Descrierea unei lupte, 1909, Hyperion, München

Aeroplane în Brescia (Die Aeroplane in Brescia), 1909, Boemia, Praga

Verdictul (Das Urteil), 1913, Arkadia, Kurt Wolff Verlag, Leipzig

Fochistul (Der Heizer), fragment din America, 1913, Der jüngste Tag, Kurt Wolff Verlag, Leipzig

Metamorfoza (Die Verwandlung), 1915, Die Weißen Blätter, Verlag der Weißen Bücher, Leipzig

În fața legii (Vor dem Gesetz), fragment din Procesul, 1915, Selbstwehr, Praga

O dare de seamă pentru o academie (Ein Bericht für eine Akademie) și Șacalii și arabii (Schakale und Araber), povestiri, 1917, Der Jude, R. Löwit Verlag, Berlin/Viena

O solie imperială (Eine kaiserliche Botschaft), fragment din povestirea Marele zid chinezesc, 1919, Selbstwehr, Praga

Colonia penitenciară (In der Strafkolonie), 1919, Kurt Wolff Verlag, Leipzig

Un medic de țară (Ein Landarzt), colecție de povestiri, 1919/1920, Kurt Wolff Verlag, Leipzig

Un artist al foamei (Ein Hungerkünstler), povestire, 1922, Die neue Rundschau, S. Fischer Verlag, Berlin

Prima durere (Erstes Leid), 1922, Genius, Kurt Wolff Verlag, München

Lucrări publicate postum

Un artist al foamei (Ein Hungerkünstler), colecție de povestiri, 1924, Verlag Die Schmiede, Berlin

Procesul (Der Prozess), 1925, Verlag Die Schmiede, Berlin

Castelul (Das Schloß), 1926, Kurt Wolff Verlag, München

America (Amerika), 1927, Kurt Wolff Verlag, München

Marele zid chinezesc (Beim Bau der chinesischen Mauer), colecție de povestiri, 1931, Gustav Kiepenheuer Verlag, Berlin

Aforismele de la Zürau (Betrachtungen über Sünde, Hoffnung, Leid und den wahren Weg) 1931, Gustav Kiepenheuer Verlag, Berlin

Descrierea unei lupte (Beschreibung eines Kampfes), colecție de povestiri, 1936, Editor Max Brod

Jurnale (Tagebücher) 1948, New York

Scrisori către Milena (Briefe an Milena) 1952, Frankfurt am Main

Caietele albastre in-octavo (Oxforder Oktavhefte) 1954, New York

Pregătiri pentru o nuntă la țară (Hochzeitsvorbereitungen auf dem Lande)1954, Secker & Warburg, Londra

Scrisoare tatălui (Brief an den Vater) 1966, New York

Scrisori către Felice (Briefe an Felice) 1967, Frankfurt am Main

Scrisori către Ottla (Briefe an Ottla) 1974, Frankfurt am Main

Hermann Broch (n. 1 noiembrie 1886 - d. 30 mai 1951) a fost un prozator și eseist austriac, emigrat în SUA în 1938.

Opera

• 1931 - 1932: Somnambulii ("Die Schlafwandler");
• 1936: James Joyce și lumea contemporană ("James Joyce und die Gegenwart");
• 1945: Moartea lui Vergiliu (" Der Tod des Vergil");
• 1950: Cei fără vină ("Die Schuldlosen");
• 1953: Ispititorul ("Der Versucher");
• 1976: Vrăjirea ("Die Verzauberung").

James Augustine Aloysius Joyce (n. 2 februarie 1882, Rathgar^⁠(d), Irlanda^⁠(d), Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. 13 ianuarie 1941, Zürich, cantonul Zürich, Elveția) a fost un prozator și poet irlandez, considerat unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului al XX-lea. Este cunoscut îndeosebi pentru romanele Portret al artistului în tinerețe (1916), Ulise (1922) și Veghea lui Finnegan (1939). A mai scris nuvele (Oameni din Dublin, 1914), poezii (Muzică de cameră, 1907, și Poezii de doi bani fiecare, 1927) și o piesă de teatru (Exilați, 1918). Criticii îl așează astăzi în fruntea modernismului anglo-saxon, alături de T. S. Eliot, Virginia Woolf și Ezra Pound.

Opera

Dubliners, 1914

Listă cronologică

Muzică de cameră (Chamber Music, poeme, 1907)

Oameni din Dublin (Dubliners, 1914)

Portret al artistului în tinerețe (A Portrait of the Artist as a Young Man, 1916)

Exilați (Exiles, 1918)

Ulise (Ulysses, 1922)

Poezii de doi bani fiecare (Pomes Penyeach, 1927)

Veghea lui Finnegan (Finnegans Wake, 1939)

Stephen erou (Stephen Hero, 1944)

Giacomo Joyce (1968)

Valentin Louis Georges Eugène Marcel Proust (franceză maʁsɛl pʁust; n. 10 iulie 1871, Paris, Île-de-France, Franța – d. 18 noiembrie 1922, Paris, Île-de-France, Franța) a fost un romancier, eseist și critic francez, cunoscut mai ales datorită romanului În căutarea timpului pierdut (în limba franceză À la recherche du temps perdu), operă monumentală de ficțiune a secolului XX, publicată de Gallimard în șapte volume, redactate vreme de mai bine de 14 ani. Această colaborare cu Gallimard nu a fost lipsită de peripeții, autorul a propus volumul editurii, care în epocă purta titulatura de Nouvelle Revue française, dar marele scriitor André Gide a respins manuscrisul, astfel încât autorul a publicat prima parte a romanului pe speze proprii la editura Grasset. Ulterior Gaston Gallimard însuși a cumpărat drepturile de publicare pentru editura pe care o patrona și care deține și azi copy-right-ul operei proustiene.

Bibliografie

1896 Les plaisirs et les jours (Plăcerile și zilele)

1904 La Bible D'Amiens; "Biblia din Amiens", o traducere a eseului lui Ruskin The Bible of Amiens.

1906 Sésame et les lys; o traducere a eseului lui Ruskin Sesame and Lilies

1913-1927 À la recherche du temps perdu (În căutarea timpului pierdut)

1913 Du côté de chez Swann (În partea dinspre Swann)

1918 À l'ombre des jeunes filles en fleur (La umbra fetelor în floare)

1920 Le côté de Guermantes (Partea dinspre Guermantes)

1922 Sodome et Gomorrhe (Sodoma și Gomora)

1923 La prisonnière (Captiva sau Prizoniera)

1925 Albertine disparue (Albertine a dispărut sau Fugara)

1927 Le temps retrouvé (Timpul regăsit)

1919 Pastiches et mélanges( Pastișe și melanjuri)

1954 Contre Sainte-Beuve (Împotriva lui Sainte-Beuve)

1954 Jean Santeuil (roman neterminat)