vineri, 24 mai 2024

Firul nevazut

 

 Intre Eden si Iad - doar un zid.

ZONA DE INTERES, roman de Martin Amis, 2014

Editia originala, 2014;  Zona de interes, ed. romana, 2020 (reed.2024) 


Ed. Franceza: LGF, 2016


Résumé :
Ils sont deux. Deux Allemands nés à l’aube du XXe siècle, que l’Histoire a transformés en héros d’une épopée noire.Rudolf Höss n’est pas né monstre, il le devient : enfance austère, Grande Guerre, Allemagne chaotique ; le parti nazi et l’armée seront son unique famille. C’est à lui qu’est confiée la création du camp d’Auschwitz. Hanns Alexander, juif allemand de la grande bourgeoisie, grandit dans une Allemagne heureuse, brillante et cultivée. Exilé à Londres pendant la guerre, il s’engage sous le drapeau britannique et ne tarde pas à diriger une unité de recherche des criminels de guerre nazis. Dans un monde qui a perdu ses repères, ces deux hommes, ces deux vies, convergent lentement. Au terme d’une poursuite digne des plus grands thrillers, dans les décombres d’une Europe dévastée, elles finiront par se croiser…

---------------------------------------------------
The Zone of Interest, film 

Book to Film review – The Zone of Interest • Good ReadingThe Zone of Interest: the dark psychological insight of Martin Amis's  Holocaust novel is lost in the film adaptation

Adaptation cinématographique 

Le livre a été librement adapté en long métrage du même titre par le scénariste/réalisateur Jonathan Glazer: il a été créé en 2023. Le film a remporté des prix dans de nombreux festivals, dont le Grand Prix de Cannes, et a été nominé pour cinq Oscars, dont celui du meilleur film, en remportant deux au total. 
===================================

Hanns et Rudolf par Harding
 

Thomas Harding, Hanns si Rudolf, Ed.Omnium, 2024;editia franceza, 2014, Flammarion;

Urmarirea si capturarea comandantului lagarului de la Auschwitz, Rudolf Hoss, in 1945 de 

 tanar refugiat evreu german, inrolat in armata britanica – unchiul autorului.

=========================

Revues éditoriales

« Thomas Harding a écrit un livre sur deux vies qui se croisent : celle de son oncle, juif allemand et victime potentielle du nazisme, et de Rudolf Höss, commandant d'Auschwitz. Ironie de l’histoire, son oncle est devenu un officier britannique qui a traqué les criminels de guerre, dont l’un des pires meurtriers de masse. Un récit fascinant, avec de nombreuses informations nouvelles, sur l'un des chapitres les plus sombres de l'histoire. -- Richard Breitman, auteur de L'architecte du génocide : Himmler et la solution finale et rédacteur en chef des études sur l'holocauste et le génocide du Musée américain de l'Holocauste.

============================

Album

Rudolf Höss - SS-officer og kommandant i Auschwitz - lex.dk
Rudolf Höss (n. 25 noiembrie 1901, Baden-Baden, Marele Ducat de Baden, Imperiul German – d. 16 aprilie 1947, Auschwitz I concentration camp⁠(d), Polonia) a fost un nazist german, ofițer SS, care din luna mai 1940 până în noiembrie 1943 a fost primul comandant al lagărului nazist german de concentrare și exterminare din Auschwitz, Polonia. Höss a devenit membru al Partidului Nazist în anul 1922, iar în 1934 s-a înrolat în trupele SS. A participat efectiv la crearea și dezvoltarea sistemului de lagăre de concentrare germane. După război a fost judecat în 1946/1947 pentru genocid de către Tribunalul Național Suprem din Polonia. Prin sentința din 2 aprilie 1947 a fost condamnat la moarte și executat pe 16 aprilie 1947 la Auschwitz. (w.)


Nazi hunter: Exploring the power of secrecy and silence - The Globe and Mail
Mum knew what was going on': Brigitte Höss on living at Auschwitz, in the  Zone of Interest family | Holocaust | The Guardian

Commandant of Auschwitz : The Autobiography of Rudolf Hoess

Architect of Death at Auschwitz: A Biography of Rudolf Hoss

The Commandant of Auschwitz: Rudolf Höss




Robert Merle, La mort est mon métier, Gallimard Folio, 1976


Comment appelle-t-on un homme qui fait du massacre en masse ? Un bourreau ? Un tyran ? Un "génocidaire" ? La réponse de Robert Merle donne son titre à l'ouvrage : il s'agit d'un homme dont "La mort est son métier".


Rudolf Höss, n.1901,  executat pe 16 aprilie 1947 la Auschwitz.
 Hedwig Hensel Hoss, sotia comandantului 
Hoss (n.1908 -  d.1989, in Statele Unite)



Les enfants de Rudolf Höß dans le jardin de sa villa à côté du camp d'Auschwitz. Debout à gauche se trouvent les filles :Edaltraut et Brigitte, en dessous les fils: Burling et Klaus. (La plus jeune fille Annagret est née à Auschwitz en 1943).

Rudolf Höss épousa Hedwig Hensel le 17 août 1929. Ils eurent cinq enfants :

Klaus Höss : né le 6 février 1930, décédé en Australie dans les années 1980.
Heidetraud Höss : née le 9 avril 1932, décédée avant 2020. 
Inge-Brigitt Höss : née le 18 août 1933, décédée en octobre 2023.
Hans-Jürgen Höss : né en mai 1937, décédé avant 2023.
Annegret Höss : née le 7 novembre 1943.

"Nu ati avut niciodata mustrari de constiinta?"

====================================================================


L'héritage du commandant : Le petit-fils du commandant d'Auschwitz raconte  / Broché – 23 octobre 2016
de Rainer Höss (Auteur)

Oui, ma famille avait la belle vie à Auschwitz, écrivit mon grand-père dans ses Mémoires. "Les enfantss'épanouissaient librement et sans contraintes. Ma femme avait son paradis fleuri. Dans le jardin, les enfants avaient toujours plein d'animaux que leur rapportaient les détenus. Tortues ou martres, chats ou lézards, le jardin offrait sans cesse d'intéressantes nouveautés. Ou alors ils pataugeaient dehors, l'été, dans le bassin. [...]" Et juste à côté, on gazait des enfants. Les cendres des morts servaient d'engrais pour ce "paradis fleuri". Un jour, Leo avait entendu ma grand-mère dire : "Lavez bien les fraises, les enfants, à cause de la cendre." Voilà dans quelle famille je suis né. Parfois, je n'ai qu'une envie : hurler. »
==================================================================================



marți, 21 mai 2024

 

Robert Mathias Edler von [10] Musil (n. 6 noiembrie 1880, Klagenfurt, Austria – d. 15 aprilie 1942, Geneva, Geneva, Elveția) a fost un scriitor austriac. Capodopera care l-a și consacrat în spațiul literar și cultural german, Omul fără însușiri (germ. Der Mann ohne Eigenschaften, 1930-1933), l-a plasat printre cei mai importanți romancieri ai secolului XX, alături de Marcel Proust (În căutarea timpului pierdut) și James Joyce (Ulise).Traduceri în limba română
Rătăcirile elevului Törless, traducere din limba germană de Cornelia Andriescu, Editura Canova, Iași, 1993, 198 pagini, ISBN 973-95561-4-0[32]
Trei femei, traducere din limba germană de Ion Roman, Editura Paralela 45, București, 2007
Omul fără însușiri, 2 volume, traducere din limba germană de Mircea Ivănescu, Editura Polirom, Iași, 2008, 875 pagini (volumul 1), 539 pagini (volumul 2), ISBN 978-973-46-0518-7.

Paul Thomas Mann (n. 6 iunie 1875, Lübeck, Orașul Liber Lübeck⁠(d), Imperiul German – d. 12 august 1955, Zürich, cantonul Zürich, Elveția) a fost un romancier și eseist german, unul dintre marii scriitori ai secolului al XX-lea, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1929 (argumentul principal fiind romanul Casa Buddenbrook).
Opera
Romane
Buddenbrooks, Verfall einer Familie (Casa Buddenbrook), (1901)
Königliche Hoheit (Alteță regală) (1909)
Der Zauberberg (Muntele vrăjit), (1924)
Lotte in Weimar (Lotte la Weimar), (1939)
Doktor Faustus, das Leben des deutschen Tonsetzers Adrian Leverkühn, erzählt von einem Freunde (Doctor Faustus, viața compozitorului german Adrian Leverkühn povestită de un prieten), (1947)
Der Erwählte (Alesul), (1951)
Bekenntnisse des Hochstaplers Felix Krull (Mărturisirile escrocului Felix Krull), (1954)
Nuvele
Tristan, (1903)
Tonio Kröger, (1903)
Der Tod in Venedig (Moartea la Veneția), (1912)
Herr und Hund; Gesang vom Kindchen: Zwei Idyllen (Stăpan și câine; Cântec despre copilaș: două idile), (1918)
Unordnung und frühes Leid (Dezordine si suferință timpurie) (1925)
Mario und der Zauberer (Mario și vrăjitorul), (1930)
Die vertauschten Köpfe – Eine indische Legende (Capetele schimbate - O legendă indiană) (1940)
Das Gesetz (Legea), (1944)
Die Betrogene: Erzählung (Cea înșelată), (1954)
Poem dramatic
Fiorenza (1905)
Tetralogie epică
Joseph und seine Brüder (Iosif și frații săi)
vol. I (1933)
vol. II (1934)
vol. III (1936)
vol. IV (1943)
Eseuri
Friedrich und die große Koalition (Frederic și marea coaliție), (1915)
Betrachtungen eines Unpolitischen (Considerațiile unui apolitic), (1918)
Adel des Geistes (Noblețea spiritului), (1945)
Altes und Neues (Vechi și nou), (1953)
Povestiri
Der kleine Herr Friedmann (Micul domn Friedmann), (1897)
Der Kleiderschrank (Dulapul de haine) (1899)
Das Wunderkind (Copilul minune), (1903)
Wälsungenblut (Stirpea Wälsungilor) (1905)
Das Eisenbahnunglück (Accidentul de cale ferată) (1909)

Franz Kafka (n. 3 iulie 1883, Praga, Austro-Ungaria – d. 3 iunie 1924, Klosterneuburg, Austria Inferioară, Austria) a fost un scriitor de limbă germană, evreu originar din Praga. Reprezentant remarcabil al prozei moderne, a exercitat o influență covârșitoare asupra literaturii postbelice. Cu mesaje adesea codificate în parabole ce pot genera multiple interpretări, operele sale se caracterizează printr-o viziune halucinantă, grotescă, tragicomică asupra realității, caracteristică expresionismului și suprarealismului. Narațiunea evoluează de multe ori labirintic și fragmentar, iar temele abordate sunt alienarea, brutalitatea fizică și psihologică, cosmicul conflictul oedipal și biblic dintre tată și fiu, complexitatea absurdă a birocrației și imposibilitatea omului de a înțelege sensul propriei existențe. Printre cele mai importante creații kafkiene se numără romanele Procesul, Castelul și America, nuvela Metamorfoza sau povestirile Verdictul, Colonia penitenciară, Un artist al foamei, Un medic de țară și Marele zid chinezesc.

Lucrări publicate antum
Contemplare (Betrachtung), 1908, Hyperion, München | 1912[307], Rowohlt Verlag, Leipzig
Coversație cu suplicantul (Gespräch mit dem Beter) și Conversație cu bețivul (Gespräch mit dem Betrunkenen), fragmente din Descrierea unei lupte, 1909, Hyperion, München
Aeroplane în Brescia (Die Aeroplane in Brescia), 1909, Boemia, Praga
Verdictul (Das Urteil), 1913, Arkadia, Kurt Wolff Verlag, Leipzig
Fochistul (Der Heizer), fragment din America, 1913, Der jüngste Tag, Kurt Wolff Verlag, Leipzig
Metamorfoza (Die Verwandlung), 1915, Die Weißen Blätter, Verlag der Weißen Bücher, Leipzig
În fața legii (Vor dem Gesetz), fragment din Procesul, 1915, Selbstwehr, Praga
O dare de seamă pentru o academie (Ein Bericht für eine Akademie) și Șacalii și arabii (Schakale und Araber), povestiri, 1917, Der Jude, R. Löwit Verlag, Berlin/Viena
O solie imperială (Eine kaiserliche Botschaft), fragment din povestirea Marele zid chinezesc, 1919, Selbstwehr, Praga
Colonia penitenciară (In der Strafkolonie), 1919, Kurt Wolff Verlag, Leipzig
Un medic de țară (Ein Landarzt), colecție de povestiri, 1919/1920, Kurt Wolff Verlag, Leipzig
Un artist al foamei (Ein Hungerkünstler), povestire, 1922, Die neue Rundschau, S. Fischer Verlag, Berlin
Prima durere (Erstes Leid), 1922, Genius, Kurt Wolff Verlag, München
Lucrări publicate postum
Un artist al foamei (Ein Hungerkünstler), colecție de povestiri, 1924, Verlag Die Schmiede, Berlin
Procesul (Der Prozess), 1925, Verlag Die Schmiede, Berlin
Castelul (Das Schloß), 1926, Kurt Wolff Verlag, München
America (Amerika), 1927, Kurt Wolff Verlag, München
Marele zid chinezesc (Beim Bau der chinesischen Mauer), colecție de povestiri, 1931, Gustav Kiepenheuer Verlag, Berlin
Aforismele de la Zürau (Betrachtungen über Sünde, Hoffnung, Leid und den wahren Weg) 1931, Gustav Kiepenheuer Verlag, Berlin
Descrierea unei lupte (Beschreibung eines Kampfes), colecție de povestiri, 1936, Editor Max Brod
Jurnale (Tagebücher) 1948, New York
Scrisori către Milena (Briefe an Milena) 1952, Frankfurt am Main
Caietele albastre in-octavo (Oxforder Oktavhefte) 1954, New York
Pregătiri pentru o nuntă la țară (Hochzeitsvorbereitungen auf dem Lande)1954, Secker & Warburg, Londra
Scrisoare tatălui (Brief an den Vater) 1966, New York
Scrisori către Felice (Briefe an Felice) 1967, Frankfurt am Main
Scrisori către Ottla (Briefe an Ottla) 1974, Frankfurt am Main

Hermann Broch (n. 1 noiembrie 1886 - d. 30 mai 1951) a fost un prozator și eseist austriac, emigrat în SUA în 1938.

Opera

  • 1931 - 1932Somnambulii ("Die Schlafwandler");
  • 1936James Joyce și lumea contemporană ("James Joyce und die Gegenwart");
  • 1945Moartea lui Vergiliu (" Der Tod des Vergil");
  • 1950Cei fără vină ("Die Schuldlosen");
  • 1953Ispititorul ("Der Versucher");
  • 1976Vrăjirea ("Die Verzauberung").


James Augustine Aloysius Joyce (n. Rathgar⁠(d)Irlanda⁠(d)Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. Zürichcantonul ZürichElveția) a fost un prozator și poet irlandez, considerat unul dintre cei mai importanți scriitori ai secolului al XX-lea. Este cunoscut îndeosebi pentru romanele Portret al artistului în tinerețe (1916), Ulise (1922) și Veghea lui Finnegan (1939). A mai scris nuvele (Oameni din Dublin, 1914), poezii (Muzică de cameră, 1907, și Poezii de doi bani fiecare, 1927) și o piesă de teatru (Exilați, 1918). Criticii îl așează astăzi în fruntea modernismului anglo-saxon, alături de T. S. EliotVirginia Woolf și Ezra Pound.
Opera

Dubliners, 1914
Listă cronologică
Muzică de cameră (Chamber Music, poeme, 1907)
Oameni din Dublin (Dubliners, 1914)
Portret al artistului în tinerețe (A Portrait of the Artist as a Young Man, 1916)
Exilați (Exiles, 1918)
Ulise (Ulysses, 1922)
Poezii de doi bani fiecare (Pomes Penyeach, 1927)
Veghea lui Finnegan (Finnegans Wake, 1939)
Stephen erou (Stephen Hero, 1944)
Giacomo Joyce (1968)







Valentin Louis Georges Eugène Marcel Proust (franceză maʁsɛl pʁust; n. 10 iulie 1871, Paris, Île-de-France, Franța – d. 18 noiembrie 1922, Paris, Île-de-France, Franța) a fost un romancier, eseist și critic francez, cunoscut mai ales datorită romanului În căutarea timpului pierdut (în limba franceză À la recherche du temps perdu), operă monumentală de ficțiune a secolului XX, publicată de Gallimard în șapte volume, redactate vreme de mai bine de 14 ani. Această colaborare cu Gallimard nu a fost lipsită de peripeții, autorul a propus volumul editurii, care în epocă purta titulatura de Nouvelle Revue française, dar marele scriitor André Gide a respins manuscrisul, astfel încât autorul a publicat prima parte a romanului pe speze proprii la editura Grasset. Ulterior Gaston Gallimard însuși a cumpărat drepturile de publicare pentru editura pe care o patrona și care deține și azi copy-right-ul operei proustiene.

Bibliografie
1896 Les plaisirs et les jours (Plăcerile și zilele)
1904 La Bible D'Amiens; "Biblia din Amiens", o traducere a eseului lui Ruskin The Bible of Amiens.
1906 Sésame et les lys; o traducere a eseului lui Ruskin Sesame and Lilies
1913-1927 À la recherche du temps perdu (În căutarea timpului pierdut)
1913 Du côté de chez Swann (În partea dinspre Swann)
1918 À l'ombre des jeunes filles en fleur (La umbra fetelor în floare)
1920 Le côté de Guermantes (Partea dinspre Guermantes)
1922 Sodome et Gomorrhe (Sodoma și Gomora)
1923 La prisonnière (Captiva sau Prizoniera)
1925 Albertine disparue (Albertine a dispărut sau Fugara)
1927 Le temps retrouvé (Timpul regăsit)
1919 Pastiches et mélanges( Pastișe și melanjuri)
1954 Contre Sainte-Beuve (Împotriva lui Sainte-Beuve)
1954 Jean Santeuil (roman neterminat)